Istoricul mobilierului pictat

Mobila pictata s-a nascut din nevoia de a decora o piesa de mobilier fara a recurge la un lemn de calitate (de esenta nobila ), fara a se recurge la sculptura, prea scumpa pentru multi.

Mobila pictata intilnim inca din secolul al XVI-lea in mai toata Europa incepind cu Suedia, Elvetia, Anglia, Tarile de Jos, Catalania, Alsacia, Normandia, Germania de sud, Austria, Europa Centrala ( Polonia, Slovacia, Ungaria ), mergind prin Transilvania pana în Rusia si Tarile Baltice.

Pentru tarile nordice, majoritatea motivelor sunt rustice si austere (multe în camaieu): motive de flori stilizate, case de tara in jurul unei biserici, animale de ferma pictate intr-un stil naiv, dar si motive inspirate direct din rococoul francez de secol XVIII si rococoul baroc italian ( cazul Suediei ).

Pentru Anglia se cunosc piese de secol XIX influentate de succesul avut de gradinile victoriene: mobilier acoperit de trandafiri cu contur delicat detasati pe un fond sobru sau clar.

In Alsacia, unde mobilierul dat ca zestre tinerei mirese traversa satul sub ochii tuturor, etala pe cite un bufet, un pat sau o lada cu motive policrome deosebit de bogate, fond bleu cu motive rosii sau crem, motive rosii sau verzi pe fonduri brune.

In Normandia ce a produs în secolul al XVII-lea si al XIX-lea numeroase lazi si ladite pictate, multe pentru expedierea in Orient a dantelelor si bijuteriilor sau date ca lazi de zestre, motivele cele mai des intilnite sunt laleaua, trandafirul, frunze alungite sau doar punctate si pasari ca simbol al casatoriei, toate pe fonduri de cele mai multe ori sobre.

In Tarile de Jos, unde un centru puternic este Amsterdamul, motivele florale limitate la trei culori incadrau fie scene religioase, fie scene marine specifice acestei zone. Si in prezent exista in aceasta zona a Olandei muzee de mobila pictata, buticuri de mobila pictata, pictori artizani ce anima locul cu lucrarile lor.

In Italia, sub influenta vecinilor din Germania si Alsacia, s-a cultivat un gen aparte de mobilier pictat: de la mobila s-a trecut de la un gen de ornamentatie mai elevat destinat celor avuti sau clerului. Lazile au un decor arhitectural in perspectiva inca din timpul Renasterii. Apoi, dupa o perioada cind numai erau la moda, mobilierul pictat revine in secolul al XVIII-lea cu trandafiri, ghirlande sau peisaje cimpenesti, ce impodobesc dulapuri, comode sau clavecine.

Germania cu trandafirul de Tolz obtine un decor plin de farmec. Nascut in nordul Bavariei, acest mic trandafir rotund, buclat in jurul lui insusi este etalat sub forma de ghirlande sau buchete in vase. Inca din secolul al XVII-lea laleaua este una din florile preferate, ea simbolizind prin forma sa ce se inchide fertilitatea, de aceea e si foarte prezenta pe lazile de zestre (laleaua, originara din Turcia ajunge in Bavaria in a doua jumatate a sec al XVI-lea).

Ungaria si Polonia releva de asemenea un patrimoniu foarte interesant prin bogatia decorului, farmecul culorilor, originalitatea formelor. Aici vidul este inamicul decorului.

Toata suprafata este decorata intr-o maniera densa: flori izolate sau in buchete, pasarile vecine cu forme geometrice, decorul surbondant, net si precis, de multe ori miniatural are mai degraba un caracter oriental decit slav.

In Transilvania mobilierul pictat a fost adus de sasii ce au colonizat regiunea si este foarte asemanator celui din sudul Germaniei, avand insa si densitatea decorului de pe mobilierul maghiar. Laleaua, dar mai ales trandafirul in diferite stadii de inflorire sunt cele mai prezente flori. Buchetele si ghirlandele sunt bogate si in multe alte flori mai mult sau mai putin stilizate, intr-o policromie absolut fermecatoare.